Să curgă undelemn curat
Din vasul vostru 'neîntinat!
Să-nvioreze, să aline
Inimi in lacrimi si suspine.

Să fie vas de trebuință,
Smerit, plecat în umilință!
În Mână Tare aşezat,
Lucrând doar pentru Împărat.

Să ardă candela încinsă
Făclie sfântă, şi nestinsă!
Să lumineze, să îndrume
Paşii pribeagului prin lume.

Mereu arzândă să rămană,
Prin ploi, prin ceață şi furtună,
Să ardă-n dor şi aşteptare
Ca şi la cele cinci fecioare.

Veghind pe turn cu ochi-n zare,
Ca înțeleptele fecioare...
Mai stati, vegheati, putin mai e
Şi vine, vine Mirele! ! !

Vă-mprospătați, cereti putere!
În vase-El toarnă mângâiere,
Ca mai apoi să împarțiți,
Să dați la cei ce sunt lipsiți!

Să curgă undelemn curat
Din vas albit şi curățat!
Puțin mai este de lucrat, dar,
"Mai mult acum ca niciodat"
Făclia sus, pentru -''Mparat.
El e pe drum, ... ce minunat!